
Cu toate ca sora sa Liz, agentul sau Jeff si chiar un angajat al fundatiei de plasament il avertizeaza pe David cu privire la faptul ca nu este pregatit sa devina parinte al unui copil atat de ciudat, care este tinta batjocurii colegilor lui deoarece isi petrece cea mai mare parte a timpului inchis intr-o cutie uriasa de carton pentru a se feri de razele soarelui si poarta o centura grea formata din baterii pentru a fi sigur ca legea gravitatiei actioneaza asupra lui si il tine legat de pamant, scriitorul se simte irezistibil atras spre nefericitul baietel, in care se regaseste pe sine insusi. Incurajandu-l pe micut sa se comporte intotdeauna exact asa cum simte, David este prins treptat in fantezia acestuia si incepe sa se intrebe daca nu cumva copilul chiar are provenienta martiana pentru ca o serie de intamplari ciudate se petrec dupa venirea acestuia in casa lui.
Oricare ar fi adevarul, este evident ca viata lui David Gordon s-a schimbat in bine dupa intalnirea pe care i-a ocazionat-o destinul cu Dennis si a invatat sa fie un tata responsabil, iubitor si plin de grija. filmul este ca si u referat care il face un elev ca si o tema pe maine si nu prea are idei prea bune